Ce contine o tigara

Istoria si compozitia chimica a tigarilor

Tigarile sunt produse din tutun care au o istorie lunga si complexa, datand de sute de ani. Desi fumatul a fost initial considerat o activitate sociala sau chiar medicinala in diverse culturi, astazi este recunoscut pe scara larga drept un factor major de risc pentru sanatate. Un aspect crucial al tigarilor este compozitia lor chimica. O tigara moderna contine peste 7.000 de substante chimice, dintre care multe sunt daunatoare sanatatii umane. Printre acestea se numara nicotina, elementul principal responsabil pentru dependenta, dar si o multitudine de alte substante chimice care pot provoca boli grave, inclusiv cancerul. Este important de mentionat ca Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a clasificat fumatul ca fiind una dintre principalele cauze prevenibile de deces in lume.

Nicotina, un alcaloid care se gaseste in mod natural in plantele de tutun, este principalul produs chimic care contribuie la dependenta de tigari. Actioneaza asupra creierului, stimuland eliberarea de neurotransmitatori precum dopamina, care ofera o senzatie temporara de placere si relaxare. Aceasta senzatie este ceea ce face ca fumatorii sa revina constant la tigari, ducand la formarea dependentei. In plus, nicotina poate duce la cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale, avand astfel un impact direct asupra sistemului cardiovascular.

Rolul tutunului si cum este procesat

Tutunul este componenta principala a tigarilor si provine din frunzele plantei de tutun (Nicotiana tabacum). Aceste frunze sunt uscate si tratate inainte de a fi folosite in tigari. Procesul de fabricare a tigarilor include mai multe etape, de la cultivarea plantelor de tutun la recoltare, uscare si, in final, amestecarea frunzelor pentru a obtine aroma dorita. Fiecare producator de tigari are propriul sau amestec unic de tutun care defineste gustul si aroma produsului final.

In timpul procesului de prelucrare, frunzele de tutun sunt expuse la diferite substante chimice care pot adauga, suplimentar, elemente toxice in compozitia finala a tigarii. Printre acestea se numara pesticidele utilizate in cultivarea tutunului, precum si substantele chimice adaugate in timpul uscarii si fermentarii tutunului.

Elemente cheie in procesarea tutunului:

• Recoltarea: Frunzele de tutun sunt recoltate manual sau mecanizat, in functie de tipul de cultura si regiune.
• Uscarea: Acest proces implica indepartarea umiditatii din frunze, utilizand fie metode naturale, cum ar fi uscarea la soare, fie metode artificiale, cum ar fi cuptoarele.
• Fermentarea: Frunzele sunt supuse unui proces de fermentare pentru a imbunatati gustul si a reduce nivelul de gudron.
• Amestecarea: Diferite tipuri de frunze de tutun sunt amestecate pentru a obtine un produs cu arome specifice.
• Adaugarea de substante chimice: Producatorii adauga arome si alte substante pentru a imbunatati gustul si a masca mirosurile neplacute.

Papierul si filtrele de tigari

Pe langa tutun, o tigara contine si alte componente esentiale, cum ar fi papierul si filtrul. Papierul utilizat in tigarile moderne este special conceput pentru a arde uniform si a mentine arderea constanta a tigarii. Este fabricat din fibre celulozice si poate include aditivi care influenteaza rata de ardere.

Filtrele de tigari, introduse pentru prima data in anii 1950, au fost gandite pentru a reduce cantitatea de particule si substante toxice inhalate de fumatori. Cu toate acestea, eficienta lor este limitata, deoarece nu pot elimina complet componentele nocive. Filtrele sunt adesea fabricate din acetat de celuloza, o forma de plastic care nu este biodegradabila si care contribuie la poluarea mediului.

Componentele esentiale ale unei tigari:

• Papierul: Fabricat din fibre de celuloza, cu aditivi pentru controlul arderii.
• Filtrul: Fabricat din acetat de celuloza, destinat reducerii particulelor inhalate.
• Aditivi in papier: Sunt utilizati pentru a influenta rata de ardere si gustul.
• Capsule de aroma: Unele tigari contin capsule care pot fi sparte pentru a elibera arome.
• Materiale non-biodegradabile: Filtrele din acetat de celuloza contribuie la poluarea mediului.

Impactul substantelor chimice asupra sanatatii

Fumatul este recunoscut pe scara larga drept un factor de risc major pentru sanatate, datorita numeroaselor substante chimice daunatoare continute in tigari. Aceste substante pot provoca o gama larga de afectiuni, de la boli respiratorii si cardiovasculare, la diverse tipuri de cancer. Conform studiilor efectuate de Centres for Disease Control and Prevention (CDC), fumatul este responsabil pentru aproximativ 90% dintre cazurile de cancer pulmonar si o treime dintre toate decesele legate de cancer.

Substantele toxice din tigari nu afecteaza doar fumatorii, ci si pe cei din jur prin fumatul pasiv. Acest fenomen are loc atunci cand nefumatorii inhaleaza fumul expirat de fumatori sau fumul care rezulta din arderea tigarii. Potrivit Agentiei pentru Protectia Mediului din SUA, fumatul pasiv contine peste 70 de substante cancerigene si este responsabil pentru numeroase probleme de sanatate, in special in randul copiilor si adultilor cu afectiuni respiratorii preexistente.

Principalele substante daunatoare din tigari:

• Nicotina: Responsabila pentru dependenta, creste tensiunea arteriala si ritmul cardiac.
• Monoxidul de carbon: Inlocuieste oxigenul din sange, afectand functionarea inimii si a creierului.
• Gudron: Contine mai multe substante cancerigene care afecteaza plamanii.
• Formaldehida: Utilizata ca dezinfectant industrial, este o substanta cancerigena recunoscuta.
• Arsenic: Un element toxic, prezent in mod natural in tutun, dat fiind utilizarea pesticidelor.

Rolul aditivilor in tigari

Aditivii joaca un rol semnificativ in modul in care sunt percepute tigarile de catre consumatori. Aceste substante sunt adaugate pentru a imbunatati gustul, a stabiliza compozitia chimica si a prelungi termenul de valabilitate al produsului. Desi unii aditivi sunt considerati inofensivi in alte contexte, atunci cand sunt arsi si inhalati, acestia pot deveni toxici.

Unii aditivi sunt utilizati pentru a intensifica aroma sau a masca mirosul neplacut al fumului de tigara. De exemplu, mentolul este adesea folosit pentru a oferi o senzatie de racorire si a diminua duritatea fumului. Alti aditivi sunt destinati sa imbunatateasca perceptia de „hit” la nivelul gatului, senzatia pe care o simt fumatorii cand inhaleaza.

Exemple de aditivi comuni in tigari:

• Mentol: Ofera o senzatie de racorire si reduce duritatea fumului.
• Zaharuri: Adaugate pentru a imbunatati gustul, devin substante cancerigene cand sunt arse.
• Amoniac: Cresc absorbtia nicotinei in organism, intensificand dependenta.
• Glicerol: Utilizat pentru a mentine umiditatea, poate genera substante toxice cand este incalzit.
• Cacao: Adaugat pentru a imbunatati aroma, poate afecta perceptia gustului.

Impactul ecologic al tigarilor

Pe langa impactul asupra sanatatii umane, tigarile au, de asemenea, un efect semnificativ asupra mediului. Procesul de fabricare a tigarilor implica consumul de resurse naturale si generarea de poluanti. Fiecare etapa, de la cultivarea tutunului la ambalare si distributie, contribuie la amprenta ecologica a industriei tutunului.

Un alt aspect important este poluarea cauzata de deseurile de tigari. Filtrele de tigari, care sunt fabricate din materiale plastice non-biodegradabile, sunt una dintre cele mai comune forme de gunoi gasite pe plajele din intreaga lume. Acestea pot dura decenii pentru a se descompune si pot elibera substante chimice toxice in sol si apa.

Probleme ecologice asociate cu tigarile:

• Defrisari: Cultivarea tutunului necesita defrisarea padurilor, contribuind la pierderea habitatelor naturale.
• Consum de apa: Tutunul este o cultura care necesita cantitati mari de apa pentru a creste.
• Poluarea aerului: Producerea si arderea tigarilor elibereaza poluanti in atmosfera.
• Deseuri plastice: Filtrele de tigari sunt o sursa majora de poluare a solului si apei.
• Substante chimice toxice: Pesticidele si fertilizatorii utilizati in cultivarea tutunului pot contamina solul si apa.

Perspective si reglementari internationale

Intelegerea compozitiei si impactului tigarilor a condus la dezvoltarea de politici si reglementari la nivel global. Organizatii internationale precum Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si alte autoritati nationale au implementat strategii pentru reducerea consumului de tutun si pentru a minimiza efectele negative ale acestuia asupra sanatatii publice si mediului.

OMS a initiat Conventia-cadru pentru controlul tutunului, un tratat international care isi propune sa minimizeze impactul tutunului printr-o serie de masuri de control, incluzand restrictii asupra publicitatii tigarilor, avertismente sanitare pe ambalajele de tigari si limitarea accesului minorilor la produse din tutun. Aceste reglementari au avut un impact semnificativ in reducerea prevalentei fumatului in multe tari.

In plus, cercetarile continua sa evolueze, iar alternativele la fumat, cum ar fi tigarile electronice si produsele de tutun incalzit, sunt studiate pentru potentialul lor de a reduce riscurile asociate cu fumatul. Totusi, aceste produse vin cu propriile lor provocari si riscuri, ceea ce subliniaza nevoia de cercetari si reglementari continue.