Iranul este o tara cu o cultura si istorie bogata, dar si cu un set complex de reguli sociale, politice si legale. Aceste reguli sunt influentate de sistemul religios si politic islamic, care guverneaza numeroase aspecte ale vietii cotidiene in Iran. In acest articol, vom explora cateva aspecte esentiale ale acestor reguli pentru a intelege mai bine cum functioneaza societatea iraniana.
Regulile Vestimentare
Una dintre cele mai cunoscute reguli in Iran este codul vestimentar, care este reglementat de legi stricte. Dupa Revolutia Islamica din 1979, codul vestimentar islamic a devenit obligatoriu. Femeile trebuie sa poarte hijab in locurile publice, acoperindu-si parul si purtand haine care sa nu fie mulate pe corp. De asemenea, hainele trebuie sa acopere bratele pana la incheieturi si picioarele pana la glezne.
In ceea ce priveste barbatii, acestia trebuie sa evite hainele prea scurte sau prea stramte. Purtarea de pantaloni scurti in locuri publice este in general considerata inadecvata. Codul vestimentar nu este doar o chestiune de traditionalism, ci si de conformare la legile statului. Politia Morala este responsabila de aplicarea acestor reguli, efectuand controale si emisiuni de avertismente sau amenzi celor care nu se conformeaza.
Exista totusi o crestere a activismului social care contesta aceste reguli, in special prin intermediul retelelor de socializare. De exemplu, miscarea „White Wednesdays” incurajeaza femeile sa poarte esarfe albe in semn de protest fata de obligativitatea purtarii hijabului. In ciuda acestor actiuni, codul vestimentar ramane o regula esentiala si un simbol al identitatii islamice a statului iranian.
Sistemul Legal si Judiciar
Sistemul legal din Iran este bazat pe Sharia, legea islamica, care afecteaza toate aspectele vietii, de la afaceri, la relatii personale si drepturi civile. Legea este interpretata si aplicata de catre judecatori numiti de liderii religiosi si este supravegheata de Consiliul Gardienilor, o institutie care asigura conformitatea legilor cu principiile islamice.
Un aspect distinctiv al sistemului legal iranian este aplicarea legii talionului, cunoscuta sub numele de „qisas”, care permite pedeapsa echivalenta cu crima comisa. De exemplu, daca cineva a fost ranit intr-un atac, victima are dreptul sa ceara o pedeapsa similara pentru agresor. Cu toate acestea, victimei i se ofera si optiunea de a accepta „diyya” sau compensatie financiara in locul unei pedepse fizice.
Iranul are una dintre cele mai ridicate rate de executii din lume, dupa China. Potrivit Amnesty International, in 2020, Iranul a efectuat cel putin 246 de executii. Acest numar ridicat este un rezultat al infractiunilor severe, cum ar fi traficul de droguri, care sunt pedepsite cu moartea. Criticii argumenteaza ca aplicarea legilor este adesea arbitrara si ca sistemul judiciar nu ofera suficiente garantii de proces echitabil.
Libertati Religioase
Iranul este un stat islamic, iar religia oficiala este Islamul siit. In consecinta, libertatile religioase sunt limitate, iar alte religii sunt tolerate doar in anumite conditii. Potrivit legii, musulmanii sunni, crestinii, evreii si zoroastrienii sunt recunoscuti oficial, dar se confrunta cu restrictii in ceea ce priveste practicile religioase publice.
Convertirea de la Islam la alta religie este considerata apostazie si este pedepsita cu moartea. Acesta este unul dintre motivele pentru care comunitatile religioase neoficiale, cum ar fi Bahai, se confrunta cu persecutii severe. Membrii acestor comunitati sunt adesea supusi arestarilor arbitrare si discriminarii in locurile de munca si in educatie.
Libertatea religioasa este un subiect sensibil si monitorizat indeaproape de organizatii internationale precum Human Rights Watch si Comisia pentru Libertatea Religioasa Internationala din Statele Unite. In rapoartele lor, aceste organizatii atrag atentia asupra incalcarilor drepturilor religioase si solicita imbunatatiri in respectarea si protejarea acestor drepturi fundamentale.
Restrictii asupra Libertatilor Media
Iranul are un control strict asupra mass-mediei si a continutului distribuit. Organizatiile de presa trebuie sa fie aprobate de Ministerul Culturii si Directiei Islamice, iar publicatiile care sunt critice fata de guvern sau care promoveaza idei considerate subversive sunt adesea interzise.
Internetul este, de asemenea, puternic cenzurat. Platformele de socializare populare precum Facebook, Twitter si YouTube sunt blocate, iar accesul la internet este monitorizat de catre Oficiul National de Securitate Cibernetica. In ciuda acestor restrictii, multi iranieni folosesc retele private virtuale (VPN) pentru a accesa continutul interzis.
Libertatea presei este un subiect de interes pentru organizatii precum Reporters Without Borders, care clasifica Iranul printre tarile cu cele mai putin libere medii de presa. Potrivit raportului din 2021, Iranul s-a clasat pe locul 174 din 180 de tari in ceea ce priveste libertatea presei.
Drepturile Femeilor
Drepturile femeilor in Iran sunt un subiect complex si controversat. Desi femeile au dreptul la educatie si pot ocupa functii publice, acestea se confrunta cu multe restrictii. De exemplu, femeile au nevoie de permisiunea tatalui sau a sotului pentru a calatori in strainatate, iar marturia lor in instanta valoreaza jumatate din cea a unui barbat.
Principalele restrictii cu care se confrunta femeile in Iran includ:
- Codul vestimentar obligatoriu: Femeile sunt obligate sa poarte hijab, iar nerespectarea acestei reguli poate duce la amenzi sau arestari.
- Accesul limitat la functii politice: Femeile pot candida la diverse posturi, dar sunt excluse de la functiile de presedinte sau lider religios.
- Restrictii privind casatoria si divortul: Barbatii au dreptul de a divorta cu mai multa usurinta decat femeile, iar femeile trebuie sa obtina consimtamantul pentru a divorta.
- Discriminare la locul de munca: Femeile se confrunta adesea cu discriminare si au acces limitat la anumite profesii.
- Violenta domestica: Legislatia privind protectia impotriva violentei domestice este insuficient dezvoltata, lasand multe femei fara protectie adecvata.
Aceste restrictii sunt frecvent criticate de organizatii internationale pentru drepturile omului, care solicita reforme pentru imbunatatirea situatiei femeilor in Iran. In ciuda acestor provocari, activismul pentru drepturile femeilor este in crestere, iar multe femei lupta pentru egalitate si pentru schimbari legislative.
Economia si Sanctiunile Internationale
Economia Iranului este puternic influentata de sanctiunile internationale, in special cele impuse de Statele Unite. Aceste sanctiuni au fost aplicate ca reactie la programul nuclear al Iranului si sprijinul sau pentru grupuri militante din regiune, fiind vizate industriile petroliere, bancare si de transport.
Sanctiunile au avut un impact semnificativ asupra economiei iraniene, cauzand recesiune si inflatie ridicata. Potrivit Fondului Monetar International, in 2020, inflatia a fost de aproximativ 36%, iar economia a contractat cu 6%. Aceste cifre demonstreaza dificultatile economice cu care se confrunta tara, afectand calitatea vietii cetatenilor si generand nemultumiri sociale.
Principalele efecte ale sanctiunilor asupra economiei iraniene includ:
- Scaderea exporturilor de petrol: Ca principala sursa de venit, exporturile de petrol au fost drastic reduse, afectand bugetul de stat.
- Acces limitat la pietele financiare internationale: Sanctiunile impiedica Iranul sa acceseze credite si investitii externe.
- Devalorizarea monedei nationale: Rialul iranian a pierdut semnificativ din valoare, afectand puterea de cumparare a populatiei.
- Cresterea somajului: Reducerea activitatii economice a dus la pierderea locurilor de munca si la cresterea somajului.
- Inflatia si preturile ridicate: Cresterea preturilor la produsele de baza a facut viata de zi cu zi mai dificila pentru multi iranieni.
Sperantele pentru o redresare economica sunt legate de potentiala relaxare a sanctiunilor, in cazul in care vor avea loc negocieri de succes privind programul nuclear. Cu toate acestea, situatia ramane incerta, iar economiei iraniene ii va lua mult timp sa se recupereze complet.
Impactul Culturii Traditionale
Cultura traditionala iraniana joaca un rol important in modelarea regulilor si normelor sociale ale tarii. Valorile traditionale si religioase sunt adanc inradacinate in mentalitatea colectiva, influentand aspecte precum familia, educatia si interactiunile sociale.
Familia este un pilon central al societatii iraniene, iar respectul pentru parinti si batrani este considerat fundamental. Casatoria este o etapa esentiala in viata, adesea fiind influentata de parinti si de traditii. Divortul, desi legal, este inca privit cu rezerve de catre multe familii.
Cultura traditionala influenteaza normele in diverse moduri:
- Roluri de gen traditionale: In multe familii, barbatii sunt considerati capul familiei, iar femeile au responsabilitati legate de gospodarie si copii.
- Importanta religiei: Practicile religioase sunt respectate cu strictete, iar sarbatorile islamice sunt ocazii importante pentru reuniuni familiale.
- Respectul pentru autoritate: Oamenii sunt educati sa respecte autoritatile, fie ele religioase sau politice.
- Importanta educatiei: Desi exista restrictii, educatia este extrem de valorizata, iar familiile investesc mult in educatia copiilor lor.
- Conservatorismul social: Desi influentele occidentale au patruns in societate, multe norme sociale raman conservatoare, in concordanta cu valorile islamice.
Desi unele dintre aceste traditii sunt contestate de generatia tanara, ele continua sa aiba o influenta puternica asupra vietii cotidiene si sa contribuie la identitatea culturala a Iranului.
